Unui înger dintre îngeri

Cu siguranță mult prea repede, Alex și-a luat rămas bun de la familie, colegi și prieteni. Dumnezeu a hotărât că locul lui nu e aici, ci acolo Sus, alături de îngeri. A luptat cu mult curaj împotriva bolii care l-a măcinat în ultimii ani, dar destinul nu i-a oferit nicio altă șansă, moartea fiind singura soluție prin care Alex a putut scăpa de suferință. E ideea pe care, vrem sau nu, trebuie sa o înțelegem, să ne-o întipărim în gândurile din care amintirea unui ”înger” nu are voie să dispară. Sprijinindu-i pe cei dragi lui Alex, ramași să-i plângă plecarea, îl ajutăm pe el sa aibă parte, acolo Sus, de bucuria pe care o merita atât de mult. Alex, printre îngeri, va putea juca din nou fotbal, va putea respira ca toți ceilalți, va avea o viață și un corp sănătos. E un ”înger” dintre ”îngeri” !
Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Gîngă Alexandru Gabriel (5.oct.1993 - 21.nov.2010)

7 comentarii:

Anonim | 25 noiembrie 2010 la 18:35

atat de devreme pentru unii..Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Anonim | 25 noiembrie 2010 la 19:43

Dumnezeu sa il odihneasca pe cel ce a fost un coleg si prieten adevarat! Nu te vom uita niciodata!

dienushhh | 26 noiembrie 2010 la 15:03

Nimic din ce am spune si am face nu va mai umple golul ramas in banca de acum pustie...Ne-ai fost coleg,prieten si pentru unii un mare ajutor.ti-ai gasit steluta pe care o cautam cu totii. alaturi de ingeri vei fi.Dumnezeu sa te odihneasca in pace Alex!

Anonim | 26 noiembrie 2010 la 15:23

Dumnezeu sa il ierte....a murit un copil cu suflet mare,cu inima mare...o sa ne lipseasca zambetul lui de pe holul scolii...o sa ne lipseasca EL....DUMNEZEU SA IL IERTE:):(:(:(

Laura Tanasa | 26 noiembrie 2010 la 15:40

era un baiat plin de viata,ambitios,foarte inteligent si cu simtul umorului.In ultimii ani a demonstart ca e un luptator,a luptat pana in ultima clipa si nu s-a plans de soarta, chiar nedreapta.El ramane un exemplu pentru noi...insa Dumnezeu a hotarat ca locul lui e langa El.

Anonim | 26 noiembrie 2010 la 16:32

Dumnezeu sa il ierte ...fara cuvinte...

Anonim | 26 noiembrie 2010 la 19:35

inca nu'mi vine sa cred ...am trecut zilele astea pe langa casa lui si...doamne:-< cand vedeam atata suferinta..pur si simplu ti se rupea sufletul...:( r.i.p. alex!