Viata

E frumoasa, frumusete de care nu ne folosim. Trece atat de repede, desi pare ca atat de greu. De ce? Pentru ca nu profitam de ea! E scurta, nu iti da timp sa iubesti sau sa te indragostesti cu adevarat. Iar atunci cand crezi ca ai facut-o, iti dai seama, de cele mai multe ori, ca nu e persoana potrivita. E gandirea unui adolescent, ce nu stie ca orice lucru are un sfarsit, ca pana nici viata nu e infinita. Ceea ce la inceput pare a fi perfect, se dovedeste a fi doar o iluzie, traita intr-un spatiu real. Nu traim intr-un vid, ci intr-un timp, care paseste cu pasi repezi peste noi, peste sentimentele si gandurile noastre. Ne pierdem prea mult timp pentru a intelege ca ne nastem pentru a trai frumos. Nu mai avem astfel posibilitatea de a ne repara in totalitate aceasta greseala.

Trec secunde, ce ne par atat de lipsite de importanta. La un loc insa, formeaza o suma, formeaza viata. De ce sa nu profitam de fiecare clipa? De ce sa ne gandim doar ca toate trec, fara sa ne implicam cu adevarat, fara sa punem suflet? Nu le putem opri. Au trecut zeci de cand am inceput sa scriu aceste randuri. Au fost unice, nu se vor mai repeta vreodata! Desi vorbesc despre cum sa nu le irosim, oare care a fost valoarea lor?

Ma opresc din a scrie, nu pot continua... viata merge insa inainte...